Ghid: Echilibrarea rețelei cu VAV
Echilibrarea corectă a rețelei cu VAV asigură debite conforme pe zone, presiune statică stabilă și consum redus al ventilatoarelor. Urmează pașii de mai jos pentru o intervenție standardizată, reproductibilă și ușor de auditat — de la pregătirea AHU și VFD până la calibrarea VAV și validările finale.
Solicită o echilibrarePrecondiții & verificări inițiale
- Plan rețea: diametre ducturi, poziții clapete reglaj, ramuri, VAV/difuzoare, debite de proiect (CFM/m³/h per terminal).
- AHU: filtre curate, bobine igienizate, ventilator fără vibrații; senzor presiune statică funcțional și bine poziționat.
- VFD/BMS: control presiune statică activ; acces la parametri PID, ramp limits, turații min/max sezoniere.
- VAV: mod manual disponibil (0–100%); feedback senzori de debit calibrabil; difuzoare accesibile pentru măsurători.
Instrumente & unelte
- Flow hood sau anemometru cu con/adaptor pentru difuzoare; manometru diferențial pentru presiune statică.
- Acces BMS/VFD pentru setarea presiunii statice și a parametrilor PID.
- Chei pentru clapete, markere pentru poziționări, etichete și foaie de balans.
Principii de echilibrare
- Se pornește din capătul cel mai îndepărtat al rețelei (worst-case run) și se avansează către unitate.
- Întâi se aduc în plajă debitele pe ramuri principale, apoi pe secundare, la final terminalele/difuzoarele.
- Setpointul de presiune statică trebuie să fie cât mai scăzut, dar suficient ca zonele îndepărtate să atingă țintele.
- După fiecare reglaj, se așteaptă stabilizarea presiunii/fluxului înainte de următoarea ajustare.
Procedură pas cu pas
- Setează în BMS un setpoint inițial realist pentru presiunea statică (ex.: valoarea de proiect sau ușor peste baseline actual) și asigură turația minimă VFD pentru a evita stall.
- Selectează 3 VAV de referință: cel mai îndepărtat, unul median și unul aproape de unitate; comută-le provizoriu la 100% deschidere.
- Măsoară presiunea statică în magistrală la senzorul de control și în 1–2 puncte de referință pentru validarea poziționării.
- Pe ramura cea mai îndepărtată:
- Măsoară debitul cumulativ (sumă terminale sau secțiune Pitot dacă este accesibilă).
- Reglează clapeta de ramură până când debitul se apropie de valoarea de proiect (±10%).
- Repetă pentru ramurile secundare: măsurare → reglaj clapetă → confirmare stabilizare.
- La nivel de terminal/difuzor:
- Măsoară debitul la fiecare difuzor cu flow hood/anemometru cu con.
- Ajustează regulatorul local/clapeta fină până atingi debitul țintă (±10% sau toleranța proiectului).
- Iterează: după aducerea în toleranță a terminalelor, reverifică rapid ramurile deoarece ajustările locale pot modifica distribuția.
- Optimizează setpointul de presiune statică:
- Scade gradual setpointul până când cel puțin o zonă “critic‑îndepărtată” rămâne aproape deschisă (VAV ≥90%) la sarcină tipică — pragul optim de energie.
- Notează turațiile/curenții la noul setpoint pentru estimarea reducerilor de consum.
- Repornește VAV‑urile în modul automat și observă:
- VAV‑urile apropiate de unitate nu trebuie să stea permanent foarte închise; dacă da, presiunea e prea mare.
- VAV‑urile îndepărtate nu trebuie să stea constant la 100% fără a atinge debitul; dacă da, presiunea e prea mică sau există pierderi/obstrucții.
Stabilizare control (PID) pe presiune statică
- Reduce câștigul P dacă observi vânătoare (oscilații rapide); crește ușor timpul I pentru corecții lente fără oscilare mare.
- Aplică rampă de accelerație/decelerație pe VFD și anti‑windup; evită frecvențele de rezonanță (skip frequency).
- Aplică filtrare anti‑spike/mediere pe senzorul de presiune statică; confirmă poziționarea departe de coturi/turbulențe.
Calibrare VAV & validarea senzorilor
- Calibrează flow‑ring/tub Pitot și cursa actuatoarelor VAV (0–100%); corectează orice obstrucții/colmatări.
- Verifică min/max pe VAV în funcție de ventilația necesară (min de ventilație, max de răcire/încălzire) și logica reheat dacă există.
- Confirmă citirile senzorului de presiune statică și ajustează offsetul dacă este necesar; păstrează trasabilitate.
Validări post‑echilibrare
- Trend 24–72h în BMS: presiune statică, turații/curenți ventilatoare, poziții VAV, alarme — fără oscilații și fără perioade lungi la turație maximă.
- Verifică punctual debitele în zone critice la ore de vârf și în sarcină mică; terminalele rămân în toleranță.
- Corelează ΔP filtre și curbele de presiune cu turațiile — creșteri bruște ale ΔP indică întreținere necesară, nu setpoint mai mare.
KPI recomandați
- % terminale în toleranță (ex.: ≥90% în ±10% din debitul proiectat).
- Presiune statică medie și deviație standard; număr oscilații/min sub prag.
- Turație/curenți ventilator vs. livrare aer; kWh/zi pe ventilatoare.
- Număr reclamații confort post‑intervenție (trend lunar) și stabilitatea temperaturii pe zone.
Erori frecvente de evitat
- Începerea reglajelor lângă ventilator în loc de capătul rețelei (dez‑echilibru în lanț).
- Setpoint mare “ca să fie debit” — crește consumul și zgomotul, închide excesiv VAV‑urile apropiate.
- Măsurători fără stabilizare sau cu instrumente necalibrate/adaptoare nepotrivite pentru difuzor.
- Ignorarea etanșeității (pierderi la îmbinări) sau a obstrucțiilor la difuzoare/VAV, care denaturează rezultatele.