Procedură: Detectare și reparare scurgeri de refrigerant

Scurgerile de agent frigorific duc la pierderi de performanță, consum energetic crescut și riscuri de mediu. Procedura corectă implică diagnostic precis, reparare certificată, test de etanșeitate cu azot, vacuum profund și reîncărcare la cântar, urmate de validarea parametrilor frigorifici și jurnalizare.

Programează o intervenție

Semne și simptome uzuale

Temperaturi țintă atinse greu sau instabil (+2…+4°C devin +7…+10°C pe vitrine/camere).
Compresor cu timp de funcționare prelungit, ciclări dese sau declanșări pe protecții.
Urme de ulei pe trasee/îmbinări/evaporatoare; gheață anormală în aval de detentă.
Presiune de aspirație scăzută, supraîncălzire (SH) mare; subrăcire (SC) redusă.

Siguranță, mediu și conformitate

Oprește echipamentul și izolează alimentarea când intervii pe trasee; respectă LOTO.
Nu ventila agentul frigorific în atmosferă; folosește unitate de recuperare și butelii conforme.
EIP adecvat: mănuși, ochelari, protecție respiratorie dacă spațiul e slab ventilat.
Etichetează clar agentul utilizat; separă uneltele pentru agenți incompatibili chimic.

Unelte și materiale necesare

Detector electronic (sniffer) pentru agentul utilizat, spray spumant/detector scurgeri.
Set manometre digitale, termocupluri/clești temperatură, micronmetru pentru vacuum.
Azot tehnic cu regulator precis, furtunuri și adaptor presiune; butelie de recuperare.
Pompă de vacuum performantă, filtru‑uscător (dacă se înlocuiește), pese și materiale de sudură.
Cântar pentru încărcare refrigerant; echipamente pentru resertizare flare/crimp.

Detectare scurgeri — metodologie

Inspecție vizuală: urmărește urmele de ulei la flare/suduri, detentă, filtru de lichid, evaporator.
Sniffer: parcurge încet (2–3 cm/s) toate îmbinările și zonele tipice; dublează pe la bază și pe spatele componentelor.
Spray spumant: aplică pe punctele suspecte pentru a confirma formarea de bule (micro‑pierderi).
Dacă scurgerea nu se confirmă în funcțiune: recuperează agentul și testează presiune cu azot (vezi mai jos).

Reparare — bune practici

Reface îmbinările mecanice: resertizează flare la cuplu corect sau înlocuiește fitting‑ul.
Sudură: curăță, degresează, poziționează ferm și sudează cu aliaj potrivit; protejează componentele sensibile.
Înlocuiește componente defecte: segmente de țeavă, filtru‑uscător, supape, capilar/TEV/EEV dacă sunt compromise.
Montează suporturi/ancorări antivibrație unde traseele sunt expuse solicitărilor.

Test de etanșeitate cu azot (după recuperare)

Recuperează complet agentul în butelie etichetată; asigură-te că presiunea e zero în circuit.
Presurizează cu azot treptat până la presiunea de test recomandată de producător (nu depăși limita componentelor).
Menține presiunea și monitorizează căderea în timp; folosește spumant pentru localizarea exactă.
După reparare, repetă testul până când nu mai apar pierderi (cădere ≈0 în intervalul de referință).

Vacuum profund și test de menținere

Conectează pompa de vacuum cu furtunuri scurte și diametru suficient; folosește micronmetru separat.
Trage vacuum sub 500 microns (ideal 200–300, în funcție de instalație și condiții).
Oprește pompa și monitorizează “standing vacuum test”: presiunea trebuie să rămână stabilă (fără urcări rapide).
Dacă presiunea urcă semnificativ, reia detectarea — există umezeală/infiltrații sau scurgeri reziduale.

Încărcare corectă cu agent (la cântar)

Verifică tipul și masa totală conform plăcuței/fișei tehnice; pregătește butelia corectă.
Purjează ușor furtunul pentru aer zero; încarcă pe linia de lichid (dacă producătorul indică) sau conform procedurii sistemului.
Încărcă la cântar masa nominală; în sistemele cu trasee extinse, ajustează conform instrucțiunilor producătorului.
Pornire și stabilizare: monitorizează presiuni, SH/SC, temperaturi linie lichid/aspirație până la regim.

Validări post‑intervenție

Supraîncălzire (SH) și subrăcire (SC) în plaja recomandată; presiuni stabile, fără oscilații.
Temperaturi țintă atinse și menținute; cicluri compresor normalizate (fără short cycling).
Trend 24–72h fără alarme pe presiuni/temperaturi; consum electric în scădere vs. baseline defect.
Scanează din nou cu sniffer/spumant după regim, în special pe zonele reparate.

Jurnalizare, trasabilitate și conformitate

Notează: locația scurgerii, operațiunile efectuate, masa agent recuperată/încărcată, tip agent, parametri post‑intervenție.
Actualizează etichetele și registrele de service; atașează fotografii ale îmbinărilor reparate dacă este posibil.
Planifică o verificare de etanșeitate ulterioară, în funcție de criticitate și obligații legale.

Prevenție și bune practici

Folosește suporturi antivibrație și ancorează corect traseele pentru a reduce solicitările pe îmbinări.
Realizează flare/crimp cu scule dedicate și verifică cuplul cu cheie dinamometrică.
Schimbă filtrele de lichid după intervenții majore; verifică periodic funcția detentei (TEV/EEV).
Revizuiește sezonier parametrii (SH/SC) și curăță schimbătoarele pentru a limita presiunile anormale.

Legături utile

Solicită intervenția